Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Drumul Babelor, ambiţiosul proiect de asflatare a munţilor demarat de Elena Udrea, va fi inaungurat cu mare fast sâmbata viitoare, rebotezat pompos de autorităţile locale cu numele de TransBucegi. Jurnalul Naţional a realizat o amplă campanie de presă despre ilegalităţile comise pentru asfaltarea Drumului Judeţean 713 care străbate Parcul Natural Bucegi, sit Natura 2000 protejat de Uniunea Europeană. Proiectul Consiliilor Judeţene Dâmboviţa şi Prahova, susţinut financiar de Elena Udrea, în timpul mandatului de ministru al Turismului, a fost realizat în timp-record. Asfaltul proaspăt turnat pe Drumul Babelor, care face legătura între Cabana Cuibul Dorului (deţinută de familia lui Sebastian Ghiţă) – Şaua Dichiului (unde CJ Dâmboviţa a construit un hotel) şi Piatra Arsă, în apropiere de monumentele naturale Sfinxul şi Babele, atrage maşinile ca un magnet. Ceea ce era previzibil s-a întâmplat: administratorii Parcului Natural Bucegi nu au nici un control asupra traficului auto şi de persoane prin rezervaţie. Amatorii de grătare au împânzit platoul, iar cei care nu dispun de o maşină de teren pot plăti "întreprinzătorii locali" pentru safari până la Babele sau Sfinxul.
Focuri de artificii la Crucea de pe Caraiman
După asfaltarea în viteză a celor 16 kilometri de drum, acum se lucrează la montarea balustradelor şi la marcarea şoselei. Investiţia a fost de peste 50 de milioane de lei iar lucrările au fost realizate de consorţiul format din: SC Cast SRL, SC Trans Bitum, SC Carena SPA Impresa di Construzioni şi Socomizo Construct.
Săptămâna trecută, autorităţile locale au făcut prerecepţia lucrărilor la DJ 713 şi au anunţat inaugurarea oficială a drumului pe 31 august. "Lucrările au demarat în 2010, iar zilele trecute, împreună cu subprefectul Rodica Paraschiv am făcut prerecepţia lucrărilor. Acum putem ajunge cu maşina la Babele", a declarat Mircea Cosma, preşedintele CJ Prahova, citat de Jurnalul Prahovean. El a anunţat că şoseua va fi inaugurată pe 31 august cu prilejul Zilei Limbii Române, ocazie cu care la Crucea de pe Caraiman va fi organizată “o amplă manifestare culturală”. Ce înseamnă cultură într-o rezervaţie naturală? "Vom avea peste 30 de minute de focuri de artificii cu acest prilej. Dar pentru a nu cauza probleme animalelor salbatice, vom face o repetiţie pe 22 august. Trebuie să ne asigurăm ca vom avea o manifestare perfectă", a mai anunţat Cosma.
La manifestare sunt aşteptaţi să participe circa 5.000 de oameni care vor invada platoul Bucegi.
Bariera smulsă din pământ
La scurt timp după discursul prefectului, un alt eveniment neprevăzut a avut loc în Bucegi. Bariera montată anul trecut pentru a impiedica accesul necontrolat al maşinilor prin rezervaţie, acolo unde se termina asfaltul de pe Drumul Babelor, a fost smulsă din pământ, a scris custodele montan Adrian Ciorbă pe blogul său buceginatura2000.wordpress.com. Bariera fusese montată în noiembrie 2012 de Jandarmerie împreună cu Administraţia Parcului Natural Bucegi în încercarea de a opri accesul jeepurilor care făceau safari prin rezervaţia naturală până în apropiere de Sfinx şI Babele. Aceeaşi barieră oprea aceesul maşinilor spre Crucea de pe Caraiman
El spune că peste noapte un grup de infractori au schimbat statutul unui munte şi nu li se întâmplă nimic.
“Cei de la Parcul Natural, jandarmii, pădurarii, comisarii de mediu, toţi sunt socaţi. Nu poţi face aşa ceva într-o ţară considerată civilizată. Cât de infractor să fii, să smulgi o barieră ce reprezenta legea în Parcul Natural Bucegi? Nu pot să cred că au smuls acea barieră, fiecare stâlp era răsucit, scos din pământ şi beton. (…) Au legat cabluri de barieră şi au tras cu jeepul, până au smuls-o din pământ şi beton. Gravitatea faptei i-a şocat până şi pe şoferii de jeepuri. Bariera era la pământ, dată în lături şi totuşi cei mai mulţi nu treceau. Se uitau şocaţi! Vă daţi seama ce se întâmplă? Astăzi, 22 august, legea şi reprezentanţii săi au fost scoşi din Parcul Natural Bucegi. De fapt, nici arie protejată nu mai este, este un teren la dispoziţia unora. O mână de delicvenţi aplică de azi înainte, în Bucegi, legea… legea lor. Prin forţă, ameninţări şi presiuni, orice reprezentant al statului a fost determinat la inacţiune. Mafioţii pot face orice… se poate întâmpla orice”, spune Adrian Ciorbă.
Din cauza ploii, repetiţia focului de artificii programată pentru seara de 22 august a fost amânată.
Deocamdată, nicio autoritate a statului nu a avut vreo reacţie legată de distrugerea barierei de pe Drumul Babelor.
Cum s-a turnat asfalt în Bucegi
În 2010, Elena Udrea, pe atunci ministru al turismului, declara că vrea o alternativă la Valea Prahovei. Florin Popescu, preşedintele CJ Dâmboviţa a scos de la naftalină proiectul asfaltării unui drum forestier care străbătea parcul Natural Bucegi până în apropiere de Cabana Piatra Arsă. Horia Juncu, directorul Parcului Natural Bucegi, a fost principalul susţinător al drumului care deschide accesul necontrolat al oamenilor prin aria naturală protejată. Deşi Parcul Bucegi este Sit Natura 2000, protejat de legislaţia europeană, Consiliul Ştiinţific, format din somităţi ale lumii academice, şi-a dat şi el acordul de principiu pentru lucrări. Nu în ultimul rând, Autoritatea pentru Protecţia Mediului Piteşti a aprobat avizul de mediu pentru demararea lucrărilor pe baza unui studiu de impact prost realizat, plin de contradicţii şi care, în unele locuri, avertizează despre efectele nocive pe care acest drum le va avea asupra mediului.
Parcul Natural Bucegi are o suprafaţă de 32.663 de hectare, se întinde pe teritoriul a patru judeţe şi este declarat Sit Natura 2000. Aria cuprinde Sfinxul şi Babele, forme de relief declarate monumente ale naturii, precum şi o floră bogată care include şi specii periclitate şi o faună foarte valoroasă, cu specii de animale ocrotite prin lege. În parc sunt peste 3.500 de specii de plante şI animale, iar printre speciile protejate se regăsesc floarea-de-colţ, iedera albă, sângele-voinicului, capra neagră, ursul brun, râsul, acvila de munte, cocoşul de munte, furnica roşie de pădure. La momentul obţinerii avizului de mediu, se spunea că accesul pe acest drum ar fi trebuit să se facă doar controlat şi numai după plata unei taxe către administraţia Parcului. Acum acele planuri au fost de mult uitate, iar Drumul Babelor a ajuns drumul distrugerii rezervaţiei.
Citește pe Antena3.ro
